Este sezonul despartirilor. Sezonul in care se inchid usi. Sa fie de vina anotimpul? Frigul? – asta sigur nu, doar avem nevoie de caldura…

Pe parcursul acestei vieti, cu totii trecem prin momente pe care le consideram dificile si carora trebuie sa le facem fata sau sa generam schimbari.

httpv://www.youtube.com/watch?v=wM4f-9mhXUo

Din pacate, unii fac asta mai greu sau sar etape, fiind complicat sa accepte realitatea uneori cruda si starea de moment a lucrurilor si straduindu-se din rasputeri sa se prinda cu dintii de ceva din trecut. Insa dintii nu sunt de otel – nu te poti tine la nesfarsit. Legea Vidului spune ca  pentru a face loc lucrurilor bune este nevoie sa scapam de cele vechi.

Este momentul acela in care simti ca ti se inchide usa in nas. Sau ca o alta ti se deschide pentru a ti se face loc sa pasesti si sa descoperi “taramuri” noi. Uneori trebuie sa inchidem niste usi pentru a face loc altora sa se deschida. Sa renuntam la ce a fost, sa acceptam ca s-a terminat si sa avem incredere ca in drumul nostru vom intalni ceva mai bun.

 

Din scrierile lui Paulo Coelho:

Intotdeauna este bine de stiut cand anume se termina o etapa din viata. Daca insisti a te mentine in ea dincolo de rezonabil, iti vei pierde bucuria si simtul a ceea ce se afla in afara ei. Inchide cicluri, sau usi, sau capitole. Important este sa le poti inchide si sa lasi in urma momente ale vietii, momentele care se incheie.

[…]

Trecutul a trecut. Nu astepta sa ti-l dea nimeni inapoi, nu te astepta sa te recunoasca nimeni, nu astepta ca, vreodata, cineva sa-si dea seama cine ai fost. Lasa deoparte resentimentul. Repetarea cu incapatanare ca “filmul tau personal” ii va face rau sufletului si mintii si te va invenina si amari.

 Viata nu se afla decat inainte, niciodata inapoi. Daca treci prin viata lasand “usi deschise” pentru orice eventualitate, niciodata nu te vei putea desprinde de trecut, nici nu vei trai ziua de astazi cu multumire. Iubiri sau prietenii pe care nu ti le scoti din suflet? Posibilitati de a te intoarce? Nevoie de explicatii? Cuvinte nerostite? Taceri care au invadat cuvintele?

Inchide usa, da pagina, inchide ciclul. Nici tu nu vei fi acelasi, nici mediul la care te intorci nu va mai fi acelasi, caci nimic nu ramane imobil sau static in viata. Pentru sanatatea ta mintala si sufleteasca, desprinde-te de ceea ce nu se mai regaseste in viata ta.  

 Adu-ti aminte ca nimeni si nimic nu este indispensabil. Nici o persoana, nici un loc, nici o munca. Nimic nu este vital pentru a trai, pentru ca atunci cand ai venit pe lume, ai venit singur.

Ai simtit vreodata nevoia sa spui “Casa-i a mea, usa-i a ta”?

Cred ca realizezi ca ai nevoie sa fii de partea cealalta a usii in momentul in care casa iti este invadata, cand simti ca nu mai ai aer sau ca ceea ce credeai a fi “acasa” este doar “acolo”.

Intr-o relatie, daca ai inchis usa, nu lasa cheia sub pres. Chiar daca o sa crezi ca mai ai nevoie de ea, timpul iti va arata ca a ruginit cat timp nu a fost utilizata.

8 thoughts on “Inchide usa, pune lantul …”

  1. Very true! Chiar asta trebuie sa faci cand vrei ceva nou, nu doar sa te gandesti la asta, ci sa te eliberezi de Bulk-ul de pana atunci.

    off topic: nice blog skin

  2. uneori e complicat,alteori nu.depinde de care parte a baricadei esti.cel ce vrea sa dea pagina sau cel ce inca tine degetul pe ea…eu am retinut o idee de undeva si,ca vreau sau nu,automat ma ghidez dupa ea:sa nu privesti niciodata in urma!si ar mai fi ceva…sa nu-ti para rau dupa nimic.daca ai sangele sa faci asa ceva ,vei fi bine.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *